D.A.Michi este autoare de dark fantasy și reinterpretări crude ale mitologiei clasice. Crescută cu povești despre zei perfecți și eroi fără teamă, a decis să scrie altfel; despre vulnerabilitate, sacrificiu și iubiri care te fac să alegi între nemurire și umanitate. Povestea „Ultima Flacără” a început neașteptat, în fața unui desen. Privind propriul ei desen, un portret al lui Ares, Dorothea a văzut mai mult decât un zeu al războiului: a văzut un bărbat rupt, singur, prins între sabie și inimă. În spatele acelui desen se ascundea o întrebare: „Ce se întâmplă când un zeu alege să simtă?” Răspunsul a devenit o serie întreagă. Fascinată de contradicțiile din miturile grecești, Dorothea creează povești în care zeii nu sunt doar puternici, ci și rupți, iar muritorii nu sunt doar slabi, ci și curajoși. Pentru ea, mitologia nu e despre lecții morale frumoase, ci despre emoții brute ca frica, furia, dragostea care mistuie, disperarea care transformă. Scrie pentru cititorii care vor să simtă totul alături de personaje, nu doar să observe din afară. Crede că cele mai puternice povești sunt cele care nu te lasă neschimbat, cele care te fac să simți frigul în vene, durerea pierderii, și căldura unei iubiri pentru care ai renunța la eternitate. În cărțile ei, zeii plâng, se prăbușesc și aleg, pentru că umanitatea nu e slăbiciune, ci curaj. „Ultima Flacără” marchează debutul seriei sale epice, „Cronicile Lumilor Pierdute”, o călătorie prin mitologia reinterpretată, unde zeii cad, muritorii se ridică, și iubirea devine ultima flacără care mai arde în ruine. Seria explorează prețul libertății, sacrificiul absolut, și întrebarea: „Ce rămâne dintr-un zeu când renunță la nemurire?” Când nu scrie, Dorothea desenează personajele care îi bântuie imaginația, visează lumi noi, și caută povești ascunse în fiecare mit vechi.